Marguerite Antoinette Jeanne Marie Ghislaine de Crayencour Poradie kníh (chronologicky)

În 1980, o femeie a intrat pentru prima dată în istoria Academiei Franceze. Numele ei adevărat este Marguerite de Crayencour, dar va rămâne cunoscută ca Marguerite Yourcenar. Născută pe 8 iunie 1903 la Bruxelles, a fost orfană de mamă de la naștere și crescută de tatăl său, care a fost pedagog, prieten și confident. Acesta i-a sugerat pseudonimul „Yourcenar”, anagramă a numelui de familie și a sprijinit publicarea primei sale cărți, „Grădina himerelor”, în 1921. Yourcenar a intrat cu adevărat în literatura universală odată cu romanul „Alexis sau tratat despre lupta zadarnică” (1929). După moartea tatălui său, Marguerite a început să trăiască intens, iubind, scriind despre subiecte controversate precum fascismul italian și călătorind prin Europa. În 1951, a publicat „Memoriile împăratului Hadrian”, care a avut un succes internațional. „L’ouvre au noir” (1968), tradus ca „Piatra filosofală”, a câștigat premiul „Femina”. Această carte spune povestea lui Zenon Ligre, un medic și filosof renascentist. Scrierile lui Yourcenar explorează istoria și mitologia, iar personajele sale sunt, în esență, eroi masculini, căutători ai adevărului și libertății.

Oorspr. titel: Conte bleu / Le premier soir / Maléfice. Gallimard, 1993 Met een voorwoord van Josyane Savigneau op de drie verhalen, dat 18 pagina's bevat. Drie vroege verhalen van de Franse schrijfster (1903-1987).

Fires consists of nine monologues and narratives based on classical Greek stories. Antigone, Clytemnestra, Phaedo, Sappho are all mythical figures whose stories are mingled with contemporary themes. Interspersed are highly personal narratives, reflecting on a time of profound inner crisis in the author's life. "The unwritten novel among the fantasies and aphorisms of Fires is a classic tale."—Stephen Koch, New York Times Book Review

Životný príbeh rímskeho cisára Hadriána. V jeho vile v Tibure píše šesťdesiatročný cisár Hadrián svojmu adoptívnemu synovcovi, neskoršiemu vládcu Markovi Aureliovi. To, čo mu sedemnásťročný chlapec zveruje, pripomína reflexívny rozhovor so sebou samým, pokus staršieho muža preskúmať premenlivé masky a tváre vlastného ja: Hadrián sa narodil ako provinčný obyvateľ v najzápadnejšej časti ríše, v Španielsku. Proti dobyvateľskej vášni svojho predchodcu Trajana postavil umelecký a citlivý Hadrián svoju politiku mieru, ktorá mala najpriaznivejšie účinky na ríšu. Dve veľké vášne formovali tohto neobyčajného vládcu: súcitná obdivnosť k gréckemu umeniu a láska k bithýnskemu chlapcovi Antoniovi. Návšteva vily Adriany pri Ríme v dvadsiatich rokoch vzbudila v Marguerite Yourcenar plány na napísanie biografie tohto muža.