Bookbot

Cuvintele şi lucrurile

Hodnotenie knihy

Viac o knihe

Ştiințele umane de astăzi sunt mai mult decât un domeniu al cunoașterii; ele sunt deja practici și instituții. Michel Foucault analizează apariția lor, legăturile reciproce și filosofia care le susține. Conceptul de „om” a apărut recent în cunoașterea noastră, iar a crede că a fost un obiect de curiozitate de-a lungul mileniilor este o eroare; el s-a născut dintr-o mutație a culturii noastre. Foucault studiază această mutație începând cu secolul XVII, în cele trei domenii în care limbajul clasic - identificat cu Discursul - avea privilegiul de a reprezenta ordinea lucrurilor: gramatica generală, analiza bogățiilor și istoria naturală. La începutul secolului XIX, se constituie o filologie, o biologie și o economie politică. Lucrurile obedează acum legilor propriului lor devenir, nu celor ale reprezentării. Regatul Discursului se încheie, iar în locul său apare „omul” - un om care vorbește, trăiește, lucrează și devine astfel obiect al unei cunoașteri posibile. Aceasta nu este o „istorie” a științelor umane, ci o arheologie a ceea ce ne este contemporan, însoțită de o conștiință critică.

Nákup knihy

Cuvintele şi lucrurile, Michel Foucault

Jazyk
Rok vydania
2008
product-detail.submit-box.info.binding
(pevná)
Akonáhle sa objaví, pošleme e-mail.

Platobné metódy

4,2
Veľmi dobrá
7881 Hodnotenie

Tu nám chýba tvoja recenzia

Titul
Cuvintele şi lucrurile
Jazyk
rumunsky
Vydavateľ
RAO
Rok vydania
2008
Väzba
pevná
Počet strán
544
ISBN10
9731035869
ISBN13
9789731035864
Série
Prvé vydanie
1966
Pôvodný názov
Les monts et les choses
Hodnotenie
4,15 z 5
Anotácia
Ştiințele umane de astăzi sunt mai mult decât un domeniu al cunoașterii; ele sunt deja practici și instituții. Michel Foucault analizează apariția lor, legăturile reciproce și filosofia care le susține. Conceptul de „om” a apărut recent în cunoașterea noastră, iar a crede că a fost un obiect de curiozitate de-a lungul mileniilor este o eroare; el s-a născut dintr-o mutație a culturii noastre. Foucault studiază această mutație începând cu secolul XVII, în cele trei domenii în care limbajul clasic - identificat cu Discursul - avea privilegiul de a reprezenta ordinea lucrurilor: gramatica generală, analiza bogățiilor și istoria naturală. La începutul secolului XIX, se constituie o filologie, o biologie și o economie politică. Lucrurile obedează acum legilor propriului lor devenir, nu celor ale reprezentării. Regatul Discursului se încheie, iar în locul său apare „omul” - un om care vorbește, trăiește, lucrează și devine astfel obiect al unei cunoașteri posibile. Aceasta nu este o „istorie” a științelor umane, ci o arheologie a ceea ce ne este contemporan, însoțită de o conștiință critică.